- After-Shows
- Alternative
- Animals
- Animation
- Arts
- Astronomy
- Automotive
- Aviation
- Baseball
- Basketball
- Beauty
- Books
- Buddhism
- Business
- Careers
- Chemistry
- Christianity
- Climate
- Comedy
- Commentary
- Courses
- Crafts
- Cricket
- Cryptocurrency
- Culture
- Daily
- Design
- Documentary
- Drama
- Earth
- Education
- Entertainment
- Entrepreneurship
- Family
- Fantasy
- Fashion
- Fiction
- Film
- Fitness
- Food
- Football
- Games
- Garden
- Golf
- Government
- Health
- Hinduism
- History
- Hobbies
- Hockey
- Home
- How-To
- Improv
- Interviews
- Investing
- Islam
- Journals
- Judaism
- Kids
- Language
- Learning
- Leisure
- Life
- Management
- Manga
- Marketing
- Mathematics
- Medicine
- Mental
- Music
- Natural
- Nature
- News
- Non-Profit
- Nutrition
- Parenting
- Performing
- Personal
- Pets
- Philosophy
- Physics
- Places
- Politics
- Relationships
- Religion
- Reviews
- Role-Playing
- Rugby
- Running
- Science
- Self-Improvement
- Sexuality
- Soccer
- Social
- Society
- Spirituality
- Sports
- Stand-Up
- Stories
- Swimming
- TV
- Tabletop
- Technology
- Tennis
- Travel
- True Crime
- Episode-Games
- Visual
- Volleyball
- Weather
- Wilderness
- Wrestling
- Other
259 I 2023. 2.B MODUL DE FOLOSIRE AL CUMPENEI. ECHILIBRUL ȘI STATUL ÎN CUMPĂNĂ [2 Petru 1.5 I Marcu 6.19-21 I 2 Timotei 3.13]
259 I 2023. 2.B MODUL DE FOLOSIRE AL CUMPENEI. ECHILIBRUL ȘI STATUL ÎN CUMPĂNĂ I Podcast I Pasaje Biblice : II Petru 1 : 5 I Marcu 6 : 19 - 21 I II Timotei 3 : 13 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 16 Septembrie 2023 I Astăzi cu ajutorul Lui Dumnezeu ne vom referi la modul de folosire al cumpenei. Cumpăna, se știe avea două brațe iar pe fiecare era pus un taler. Pe un taler se punea greutatea (care era unitatea de măsură sau etalonul) iar pe celălalt braț se punea produsul care trebuia să fie cântărit. Când acul cumpenei era la mijloc, cele două talere erau în echilibru și astfel se stabilea greutatea produsului respectiv într-un mod exact, având în vedere faptul că greutatea de măsurat avea o greutate exactă (putea avea grame, zeci de grame, sute de grame, un kilogram și așa mai departe). Dar atunci când ne referim la cântarul spiritual, greutatea de cântărit pe care o avem ca etalon este Biblia. De ce este necesară o greutate care să se afle în afara mea ? Deoarece omul poate judeca subiectiv sau obiectiv. Cântărirea sau evaluarea cuiva drag, judecătorul interior o poate face folosind inima iar aceasta nu este o judecată dreaptă, ci este una subiectivă. Cântărirea obiectivă, se face exact cum se face cântărirea cu greutăți. Pe un taler pun greutatea etalon (Cuvântul Lui Dumnezeu) iar pe celălalt pun ce am de cântărit (situația respectivă), iar pe talerul cu unitățile de măsură tot adaug la greutăți (totverific cu alte versete) până acul indicator este la mijloc, iar atunci sunt sigur că am cântărit bine. Dar când ne referim la cântarul interior, la evaluarea corectă noi știm că în procesul luării unei decizii de viață există și „statul în cumpănă”. Ce înseamnă aceasta ? Când omul cântărește argumentele pro și contra, pentru a hotărî ceva, și ajunge să stea în cumpănă nefiind decis ce hotărâre să ia, deși orice cumpărător de la piață se așteaptă ca vânzătorul imediat după ce-a cântărit produsul, să decidă care este prețul. Dar „statul în cumpănă”, acest echilibru interior poate arăta de fapt lipsa de decizie sau nehotărârea omului respectiv. Credințele noastre ne dictează faptele, exact cum scria apostolul Petru : „De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta ; cu fapta, cunoştinţa ...”. (II Petru 1 : 5) De aceea este important ce cred, iar pentru a avea o credință bună (pentru a judeca corect) contează foarte mult să îmi hrănesc mintea sănătoasă (adică, cântarul interior) cu Cuvântul Lui Dumnezeu. Sună foarte teoretic aceste afirmații ? De fapt nu este deloc așa, deoarece omul care nu se alimentează din Cuvântul Lui Dumnezeu, ci își alimentează natura lui păcătoasă, va da curs firii lui pământești iar acest mod de trăire în păcat îl poate costa veșnicia. Să observăm un studiu de caz și anume pe Irod. Pentru a înțelege mai bine situația lui Irod vom aminti Marcu 6 : 19 - 21 unde scrie că : „Irodiada avea necaz pe Ioan şi voia să-l omoare. Dar nu putea, căci Irod se temea de Ioan, fiindcă îl ştia om neprihănit şi sfânt ; îl ocrotea şi, când îl auzea, de multe ori stătea în cumpănă, neştiind ce să facă ; şi-l asculta cu plăcere. Totuşi a venit o zi cu bun prilej ...”. Și noi știm cum s-a sfârșit viața lui Ioan Botezătorul în acea zi ! De fapt, Irod voia și cu Irodiada dar era interesat cumva și să-și facă ordine în viață. Voia și relația ilegitimă în care trăia, dar probabil că în conștiința lui știa că trăiește în păcat și parcă ar fi vrut să pună punct trăirii în păcat ! Dar cine nu se decide pentru Dumnezeu, atunci când Dumnezeu îi vorbește, poate ajunge exact cum i-a scris apostolul Pavel lui Timotei că : „ ... oamenii răi şi înşelători vor merge din rău în mai rău, vor amăgi pe alţii şi se vor amăgi şi pe ei înşişi”. (II Timotei 3 : 13) Așa a ajuns și Irod „să meargă din rău” (trăia în păcat cu Irodiada) „în mai rău” (l-a ucis pe Ioan Botezătorul) ... și ne oprim aici.